Chei si Defilee
- Defileul Dunarii (Portile de Fier) este cel mai lung defileu din Romania cu peste 100 km, ce se intinde si in judetul Mehedinti.
Chei si Defilee din Romania
Chei si Defilee
Cheile Ocoliselului din Muntele Mare
Cheile Ocoliselului din Muntele Mare
Primul sector de chei din partea sud-estica a Masivului Muntele Mare se dezvolta in bazinul mijlociu al vaii Ocoliselului, afluent pe stanga al Ariesului. Are o lungime de aproape 620 m si o orientare nord-vest sud-est.
Cheia Ocoliselului este departe de a atinge spectaculozitatea celorlalte chei situate in imediata ei apropiere, ale Runcului sau pociovalistei. Aici litologia n-a fost darnica, n-a pus la dispozitia factorului hidrologic, agentul activ al modelarii,
Cheile Runcului
Cheile Runcului reprezinta cea mai spectaculoasa stapungere mofologica a crestei calcaroase Vulturese, nu atat prin lungimea lor, care nu depaseste cu mult 1000 m, cat prin amploarea dezvoltarii pe verticala, energia de relief in perimetrul cheilor depasind uneori 450 m.
Cheile Runcului sunt situate in bazinul mijlociu al vaii Runcului, respactiv in partea centrala a fasiei carbonatice si au o orientare aproximativa pe directia nord-vest sud-est.
Cheile din Masivul Giulau - Muntele Mare
Muntele Mare
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
Cheile Fenesului
Cheile Fenesului
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
Cheile Ampoitei
Cheile Ampoitei
Intre formele modelate in masive izolate de calcare se numara si Cheile Ampoitei, situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, in aval de localitatea Lunca Ampoitei. Au o lungime de aproximativ 1300 m si prezinta o desfasurare pe directia nord-vest sud-est. Cheile ampitei fac parte din categoria formelor de origine epigenetica Ampoita, afluent pe stanga al Ampoiului, si-a dezvoltat bazinul hidrografic la extremitatea sudica a barei calcaroase a Ciumernei. Intial, raul s-a grefat in formatiunile moi ale flisului cretacic, pe care le-a inalturat treptat, largindu-si valea, maturizandu-se.
Intre formele modelate in masive izolate de calcare se numara si Cheile Ampoitei, situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, in aval de localitatea Lunca Ampoitei. Au o lungime de aproximativ 1300 m si prezinta o desfasurare pe directia nord-vest sud-est. Cheile ampitei fac parte din categoria formelor de origine epigenetica Ampoita, afluent pe stanga al Ampoiului, si-a dezvoltat bazinul hidrografic la extremitatea sudica a barei calcaroase a Ciumernei. Intial, raul s-a grefat in formatiunile moi ale flisului cretacic, pe care le-a inalturat treptat, largindu-si valea, maturizandu-se.
Cheile din bazinul vaii Galdei
Cheile din bazinul vaii Galdei
Exista numeroase similitudini genetice si evolutive intre Galda si Ramet, doua rauri apropiate, singurele dealtfel care nu s-au lasat impresionate de bastionul calcaros al Culmii Ciumerna Bedeleu. Existenta raului in cauza nu poate fi negata si de aparteneta la bazinul acestuia a sectoarelor median-inferior al Ariesului si superior al Rametului.
Exista numeroase similitudini genetice si evolutive intre Galda si Ramet, doua rauri apropiate, singurele dealtfel care nu s-au lasat impresionate de bastionul calcaros al Culmii Ciumerna Bedeleu. Existenta raului in cauza nu poate fi negata si de aparteneta la bazinul acestuia a sectoarelor median-inferior al Ariesului si superior al Rametului.
Cheile din bazinul vaii Rametului
Cheile din bazinul vaii Rametului
Culmea calcaroasa Ciumerna Bedeleu, de desfasoara intre raurile Ampoi si Aries cu o lungime de peste 70 km si o latime de maximun 5-7 km, este sectionata in trei compartimentemajore de catre doua retele fluviale ce au reusit sa strapunga: Rametul si Galda. Celelalte rauri de pa latura estica Ampoita, Ighiul, Aiudul, etc.. s-au oprit la baza falezei sale impunatoare, neindraznind sa o atace sau neavand forta sa o faca.
Culmea calcaroasa Ciumerna Bedeleu, de desfasoara intre raurile Ampoi si Aries cu o lungime de peste 70 km si o latime de maximun 5-7 km, este sectionata in trei compartimentemajore de catre doua retele fluviale ce au reusit sa strapunga: Rametul si Galda. Celelalte rauri de pa latura estica Ampoita, Ighiul, Aiudul, etc.. s-au oprit la baza falezei sale impunatoare, neindraznind sa o atace sau neavand forta sa o faca.
Cheile Valisoarei
Cheile Valisoarei
Uzitam de acest topic in locul celui de Cheile Aiudului, datorita faptului ca localitatea Valisoara se afla in imediata lor apropiere, in vreme ce Aiudul (localitatea cu care cheile sunt asociate adesea) este mult mai departe situat.
Cheile Valisoarei se dezvolta la extremitatea de miazazi a Depresiunii Trascaului., in bazinul superior al raului Aiud. Au o orientare nord-vest-sud-est si o lungime de 1 km. Insusirile lor turistice sunt remarcabile. Desi apar ca o forma de relief matura, cu un profil transversal larg, verticalitatea peretilor domina peisajul limitrof si starneste dorintei de frumos priviri admirative.
Cheile vaii Plaiului
Cheile vaii Plaiului
In aceeasi culme calcaroasa in care sunt sculptate Cheile Silosului sunt modelate, in mica distanta, spre sud vest, Cheile vaii Plaiului (numita local si valea Pietrelor). Desi in literatura geografica este cunoscuta sub numele de valea Pietrelor, uzitam de topicul de valea Plaiului pentru ca este cel mai frecvent folosit de catre localnici. Spre deosebire insa de cheile descrise anterior, ele au o lungime mult mai mare, deapasind 1,2 km, iar profilul de cheie este mult mai clasic reprezentat.
Cheile din bazinul vaii Inzelului
Cheile din bazinul vaii Inzelului
Valea Inzelului isi are obarsia pe versantul estic al Bedeleului, fiind unul dintre cei mai vigurosi afluenti ai vaii Aiudului, cu care conflueaza in localitatea Poiana Aiudului. Ea isi aduna apele pe o mare suprafata, prin intermediul a trei afluenti mai importanti, si nume: valea Bedeleului, numita in cursul superior si valea Rogoazei, cu izvoarele in inseuarea dintre varfurile Bedeleu (1227 m) si Ursoaia (1260 m) si Secul (1282 m) si valea Plesii, cu izvoarele in parte de vest a Masivului Geamanul. In bazinul mijlociu, acesti trei afluenti prezinta inguste sectoare de chei, rezultate prin fierastruia adanca a calcarelor jurasice din bordura rasariteana a Culmii Ciumerna Bedeleu.
Valea Inzelului isi are obarsia pe versantul estic al Bedeleului, fiind unul dintre cei mai vigurosi afluenti ai vaii Aiudului, cu care conflueaza in localitatea Poiana Aiudului. Ea isi aduna apele pe o mare suprafata, prin intermediul a trei afluenti mai importanti, si nume: valea Bedeleului, numita in cursul superior si valea Rogoazei, cu izvoarele in inseuarea dintre varfurile Bedeleu (1227 m) si Ursoaia (1260 m) si Secul (1282 m) si valea Plesii, cu izvoarele in parte de vest a Masivului Geamanul. In bazinul mijlociu, acesti trei afluenti prezinta inguste sectoare de chei, rezultate prin fierastruia adanca a calcarelor jurasice din bordura rasariteana a Culmii Ciumerna Bedeleu.
Cheile Silosului
Cheile Silosului
La sud de Defileul Ariesului, primul sector de cheie intalnit este cel al Vaii Silosului (Urdasului). Ea izvoraste de sub creasta principala a partii nord estice a Culmii Bedeleului (Piatra de Urda) si se indreapta spre est, debusand in culoarul depresionar al Trascaului ca afluent de obarsie al Vaii Aiudului. Cheile se dezvolta in bazinul mijlociu la raului amintit si au o lungime modesta, de 300 m.
Cheile Borzestilor
Cheile Borzestilor
Privite dinspre culoarul Ariesului, Cheile Borzestilor nu-si tradeaza prin niciun indiciu exiestenta. Chiar si confluenta Areisului cu afluentul sau ramane tributara unei discretii explicate prin atragerea privirilor spre palnia spectaculoasa cu care te intampina defileul ce incepe in amonte de localitatea Moldovenesti.
Cheile Borzestilor sunt situate, in bazinul mijlociu al vaii cu acelasi nume, in zona unde ea se intersecteaza cu fasia, efilata tot mai mult spre sud-est. Are o directie relativ paralela cu cea a cheilor din apropiere, respectiv nord-vest sud-est si o lungime ce nu depaseste 400 m.
Privite dinspre culoarul Ariesului, Cheile Borzestilor nu-si tradeaza prin niciun indiciu exiestenta. Chiar si confluenta Areisului cu afluentul sau ramane tributara unei discretii explicate prin atragerea privirilor spre palnia spectaculoasa cu care te intampina defileul ce incepe in amonte de localitatea Moldovenesti.
Cheile Borzestilor sunt situate, in bazinul mijlociu al vaii cu acelasi nume, in zona unde ea se intersecteaza cu fasia, efilata tot mai mult spre sud-est. Are o directie relativ paralela cu cea a cheilor din apropiere, respectiv nord-vest sud-est si o lungime ce nu depaseste 400 m.
Cheile Turzii
Cheile Turzii
Cea mai grandiaosa fierastruire a Culmii Petrestilor se intalneste in zona unde raul Hasdate intersecteaza bariera dura a calcarelor jurasice (tithonice), sculptandu-si un sector de chei unic, Cheile Turzii.
Ele reprezinta, de departe, cea mai cunoscuta forma de acest gen din Muntii Apuseni, datorita atat pozitiei sale favorabile in teritoriu (in apropierea oraselor Turda si Cluj Napoca), act si atractivitatii sale deosebite.
Cheile Turului
Cheile Turului
In apropierea localitatii Tureni, Culmea Petrestilor isi atenuaeaza prezenta in peisaj, coborand lent si afundandu-se printr-un contact morfologic nediferentiat, sub depozitele sedimentare neogene. Se extinde in aceasta zona unul dintre cele mai tipice areale de deshumare actuala a unei vechi suprafete de nivelare carstica, modelata in eocen-oligocen.
In apropierea localitatii Tureni, Culmea Petrestilor isi atenuaeaza prezenta in peisaj, coborand lent si afundandu-se printr-un contact morfologic nediferentiat, sub depozitele sedimentare neogene. Se extinde in aceasta zona unul dintre cele mai tipice areale de deshumare actuala a unei vechi suprafete de nivelare carstica, modelata in eocen-oligocen.
Cheile din Muntii Trascaului
Cheile din Muntii Trascaului
Dintre grupele montane situate intre Mures si Barcau, Muntilor Trascaului le revine cel mai mare numar de chei si sectoare de defilee, respective mai mult de jumatate din totalul acestora. -Explicatia fenomenului trebuie cautata nu atat in extensiunea calcarelor, ce nu o depaseste pe cea din Muntii Codru Moma sau, cu atat mai mult, din Muntii Padurea Craiului, ci in raportul dintre substratul litologic si hidrografia aferenta.
Dintre grupele montane situate intre Mures si Barcau, Muntilor Trascaului le revine cel mai mare numar de chei si sectoare de defilee, respective mai mult de jumatate din totalul acestora. -Explicatia fenomenului trebuie cautata nu atat in extensiunea calcarelor, ce nu o depaseste pe cea din Muntii Codru Moma sau, cu atat mai mult, din Muntii Padurea Craiului, ci in raportul dintre substratul litologic si hidrografia aferenta.
Defileul Jiului
Defileul Jiului
Unul dintre cele mai inportante lacuri din Romania il reprezinta Jiul ce are o lungime de cc 350 Km si aproape 10.500 Km 2 de pe care aduna apele a diversi afluenti drenind apele versantilor sud-vestici ai Carpatilor Meridionali si partea vestica a Piemontelui Getic si Cimpia Olteniei.
.jpg)
Cheile Ialomite
Comentarii recente
în urmă cu 2 ani 28 săptămâni
în urmă cu 2 ani 28 săptămâni
în urmă cu 2 ani 28 săptămâni
în urmă cu 2 ani 42 săptămâni
în urmă cu 2 ani 43 săptămâni
în urmă cu 3 ani 12 săptămâni
în urmă cu 3 ani 30 săptămâni
în urmă cu 3 ani 31 săptămâni
în urmă cu 3 ani 33 săptămâni
în urmă cu 3 ani 33 săptămâni