Cheile Valisoarei

Uzitam de acest topic in locul celui de Cheile Aiudului, datorita faptului ca localitatea Valisoara se afla in imediata lor apropiere, in vreme ce Aiudul (localitatea cu care cheile sunt asociate adesea) este mult mai departe situat.
Cheile Valisoarei se dezvolta la extremitatea de miazazi a Depresiunii Trascaului., in bazinul superior al raului Aiud. Au o orientare nord-vest-sud-est si o lungime de 1 km. Insusirile lor turistice sunt remarcabile. Desi apar ca o forma de relief matura, cu un profil transversal larg, verticalitatea peretilor domina peisajul limitrof si starneste dorintei de frumos priviri admirative.

Vesantul drept al cheii, format din Dealul Bogza, descrie o linie sinuoasa, cu o caldare uriasa in partea mediana ce simbolizeaza parca incercarea reliefului de a se retrage in intimitate, in sine insusi. La cele doua extremitati, verticlae stancoase ofera alpinistilor trasee de mare dificultate.
Strabati aceste chei cu sentimente contradictorii, de admiratie implicata in rosturile firii sau de detasare totala.
Verticalitatea nu colpeseste aici, nu incatuseaza aidoma altor sectoare de chei, ci dimpotriva, ofera privirilor, precum raul alaturat, un spatiu suficient pentru a se simti libere, de a rataci in voie de la un obelisc stancos la altul. Cele 27 de pesteri din versantii cheilor, de dimensiuni reduse (cea mai lunga fiind Pestera nr. 13 din Cheile Valisoarei, avand 134 m) isi aduc si ele prinosul de atractivitate, jucand rolul unor lucarne ce ne permit trecerea spre lumea subterana.

Geneza si evolutia acestei forme majore de relief contin in sine intreaga cheie a formarii Depresiunii Trascaului. Ea este astfel nu numai o forma de sine statatoare, ci a conditionat, prin geneza sa, aparitia unei alte forme de mare amploare.
Formarea Cheilor Valisoarei este pusa pe seama de chei din Muntii Apuseni, proceselor de captare fluviala, prin avansarea remontataa unui afluent al Muresului. Imposibilitatea desfasurarii unor astfel de fenomene in carst si modul cum trebuie intelese captarile in perimetrele carstificate au fost de asemenea explicate. Ar mai fi de adaugat doar ca, in situatia data, fenomenul de captare, in sensul clasic al cuvantului, prin oricare din cele doua vai, Rimetea sau Aiudul, ar fi dus la o orientare generala a drenajului spre directia primei vai patrunsa in depresiune, sau cel putin aceasta si-ar fi adjudecat cea mai mare parte a spatiului drenat.

Astfel, Depresiunea Trascaului, o arie negativa bine conturata, inchisa spre sud de masivele calcaroase Bogza si Rachis, este considerata de origine fluviala. In formarea sa, un rol hotaratoe l-a avut, golful depresionar al Borzestilor. Raul in cauza ar fi modelat partea superioara a spatiului depresionar. Captarea si dezmembrarea acestui rau au loc in pannonian, datorita inaintarii regresive a unui afluent al Muresului, venit dinspre Depresiunea Turda, pe actualul traseu al vaii Rimetei (Trascaului). Simultan, in partea opusa a depresiunii, alt rau evolueaza regresiv si reuseste sa despice bara calcaroasa a Masivului Rachis, intrand in spatiul depresionar dinspre sud si schitand configuratia de azi a vaii Aiudului. Conform acestei teorii, Cheile Valisoarei, s-au format prin captare, Valea Aiudului, dupa intrarea in spatiul depresionar captand organismele torentiale ce drenau versantii acesteia.

Concomitent, pe versantii nord estici ai acestei cuvete isi dezvolta bazinul, prin evolutie remontata, actuala vale a Rimetei, ce debusa in golful depresionar al Turzii. Intre cele 2 vai cumpana de ape se ingusteaza din ce in ce mai mult, transformandu-sr, in ultima etapa, intr-o cresta de intersectie, sortita disparitiei totale. Remanierele hidrografice, determinate de patrunderea si a vaii Rimetei in spatiul depresionar, competitia de extindere a bazinelor unul pe seama celuilat sunt in toi. In zona centrala se fixeaza statu quo-ul actual, mentinut timp indelungat de aportul masiv de material coluvio-deluvial depus in vatra depresiunii de catre raurile ce drenau versantii sai.

Accesul in chei este facilitat de soseaua Aiud Buru, care le strabate de la un capat la altul. Distanta din Aiud este de 15 km, de la Buru, de 20 km. La popasul turistic Valisoara pot fi cazate, in casute de doua locuri, 32 persoane pe noapte.
Implantarea unei baze de cazare chiar in inima cheilor, careia i se adauga numeroase anexe inestetice nu reuseste sa puna in valoare la cote ridicate de eficienta patrimoniul turistic al acestui obiectiv, ci, dimpotriva, il afecteaza negativ. O reconsiderare a dotarilor turistice din aceasta baza, o gospodarire mai rationala si estetica a spatiului din jur se impun cu stringenta.