Cheile vaii Plaiului

In aceeasi culme calcaroasa in care sunt sculptate Cheile Silosului sunt modelate, in mica distanta, spre sud vest, Cheile vaii Plaiului (numita local si valea Pietrelor). Desi in literatura geografica este cunoscuta sub numele de valea Pietrelor, uzitam de topicul de valea Plaiului pentru ca este cel mai frecvent folosit de catre localnici. Spre deosebire insa de cheile descrise anterior, ele au o lungime mult mai mare, deapasind 1,2 km, iar profilul de cheie este mult mai clasic reprezentat.

Cheile se dezvolta in bazinul mijlociu si, partial, superior, al vaii Plaiului, rau care strabate localitatea Izvoarele, pentru a se varsa in valea Aiudului in partea sudica a Depresiunii Trascaului. Ele pot fi privite si admirate ince de la distanta, din soseaua Buru Aiud, de unde se infatiseaza ca o fereastra deschisa spre inima masivului de calcar.

O descindere in paleogeografia cheilor ne conduce, invariabil la originile vaii Plaiului, ce-si aduna apele sub culmea masiva, golasa, a Bedeleului (1227 m), prin trei paraie care conflueaza intr-o caldare impadurita, sculptata in cristalin.
La circa 200 m in avale apar calcarele, care repauzeaza? peste rocile ofiolitice, linia de contact inclinind de la nord vest inspre sud est. Ca un reflex imediat, valea se ingusteaza?, pe versanti apar abrupturile, iar in profilul longitudinal al va?ii repezisa?uri si mici cascade. Relieful de cheie matura este incontestabil.

Si in cazul acestei chei, includerea in categoria formelor rezultate prin inaintare regresiva este improprie, bariera de calcare avind o latime prea mare pentru a putea fi subminata de avansarea izvoarelor unui firav parau. Valea a evoluat, inca de la formarea sa, ca un organism de drenaj propriu-zis, pe aceeasa?i directie, trecind din ofiolite in calcare, unde s-a adincit, generind cheile actuale.

In sectorul de ingustare se remarca deosebita dezvoltare a reliefului calcaros, de alterare si dezagregare, mai ales pe versantul sting al virfului C ornului (1238 m), un versant extrem de prelung (ceea ce denota existenta unei vai mature cu o activitate de sculptare indelungata). Din faleza superioara a versantului de desprind o serie de patru spina?ri, cu roca la zi, ce coboara?, asemenea unor vertebre ca?tre talvegul va?ii. Pe creasta lor relieful rezidual prezinta? o dezvoltare excesiva, ne mai intilnita in zona studiata. Zimtii, pilierii, turnurile si stincile de tip babe abunda, ca sa nu mai vorbim de diversele forme de lapiezare a calcarelor. Intre creste prefigureaza? culoare prelungi, de forma unor ravene uriasa?e, inecate in grohotisa?uri mobile, la partea superioara, si partial fixate prin vegetatie, in cea inferioara.

Versantul drept, dinspre virful Fruntii, cu expozitie nordica, prezinta? o morfologie diferita. In perimetrul sau apar piscuri si abrupturi insulare, care se inalta deasupra unui dens covor arborescent. Expozitia diametral opusa, nordica si sudica, a celor doi versanti este cauza principala aparitiei unei morfologii de detaliu atit de diversificata. In vreme ce pe versantul sting procesele de alterare sunt mai intense ca urmare si formele sunt mai numeroase si mai variate - , pe cel drept microclimatul a fost favorabil mentinerii unui ritm lent al evolutiei, de unde si fragmentarea redusa.

Cei ce doresc sa viziteze aceste chei pot porni din sa?oseaua Buru Aiud, respectiv de la indicatorul amplasat intre localita?tile Coltesti si Va?lisa?oara, ca arata directia spre satul Izvoarele (2 km). De la marginea asa?eza?rii respective amplasata la racordul muntelui cu depresiunea urmam pe o distanta de 1,5 km poteca ce insoteste valea Plaiului pana la chei, strabatand pajisa?ti cu pasuni si fanete. Ca baza de cazare apropiata recomandam, atit pentru turisa?tii care viziteaza cheile va?ii Plaiului, cat si cele ale Silosului, popasul turistic Va?lisa?oara situat la 3 km distanta, in directia Va?lisa?oara Aiud.