Cheile Turzii


Cea mai grandiaosa fierastruire a Culmii Petrestilor se intalneste in zona unde raul Hasdate intersecteaza bariera dura a calcarelor jurasice (tithonice), sculptandu-si un sector de chei unic, Cheile Turzii.

Ele reprezinta, de departe, cea mai cunoscuta forma de acest gen din Muntii Apuseni, datorita atat pozitiei sale favorabile in teritoriu (in apropierea oraselor Turda si Cluj Napoca), act si atractivitatii sale deosebite.


Ca urmare, ea a intrat de timpuriu in atentia turistilor, cat si a specialistilor geofrafi, botanisti, geologi, care i-au descris si explicat geneza si evolutia, fauna si flora facand-o astfel si mai mult cunoscuta.
Cheile Turzii sunt situate in partea centrala a Culmii Petrestilor avand o lungime de 1270 m si o energie de relief de pana la 250 m. Au o orientare relativ perpendiculara pe directia de desfasurare a barei carbonatice, respectiv vest-est.
Amploarea dezvoltarii lor pe verticala este o consecinta a incastrarii Hasdatelor in zona de cea ma i mare altitudine a culmii mentionate, care se atinge pe versantul drept, in Dealul Bisericii (793 m), iar pe cel stang, in Dealul Sandului (759 m). Se observa, inca de la aceasta mentionare, o cadere spre nord-est a culmii, cadere ce se va accentua, ea disparand sub depozitele sedimentare ale Depresiunii Transilvaniei.


Ceea ce impune de la inceput este relieful grandios al cheilor. Larga dezvoltare pe verticala si orizontala a abruptilor ce strajuiesc de o parte si de alta albia raului domina peisajul si incanta privirea.
Daca strabatem cheile din aval inspre amonte acest sens de vizitare ramane dominant, majoritatea turistilor venind aici dinspre Turda ne intampina grandioasa, panorama peretelui stang, o uriasa faleza dominata de silueta Turnului Galben. El descreste spre nord-est, adapostind in mozaicul formelor sale Alghinele si Hernul Vulturului. Pe calalat versant, creasta crenelata a Peretilor cu Trepte urca, asa cum o arata si topicul atibuit, inspre partea cea mai inalta a cheilor, Suurimea.


Cheile, prin varietatea reliefului lor, a expozitiei versantilor au oferit un mediu propice adapostirii unor numeroase relicte tertiate, unele dintre ele, cum sunt Allium obliquum, fiind unice in Europa. Desi altitudinea celui mai inalt varf din chei nu depaseste 800 m, aici s-au conservat, datorita microclimatului racoros al padinilor si versantilor nordici, mai adapostiti, numeroase plante alpine ce caracterizeaza biotopurile unor altitudini mult mai ridicate.

Certarile botanice au identificat alte numeroase specii rare, caracteristice pentru zonele aride: tranjoaica, vita salbatica, paiusul su a unor specii rare pentru flora tarii noastre: tulichina, garofita, etc...

Fauna cheilor s-a bucurat si ea de o atentie sporita din partea zoologilor. Acestia au identificat numeroase specii rare de insecte, melci, pasari (pietrarul, mierla de stanca). Datorita peisajului lor inedit, a numeroaselor relicte biogeografice pe care le adapostesc, Cheile Turzii si zona inconjuratoare au devenit, inca din anul 1938 o rezervatie naturala. Incepand cu anul 1950, ele au fost declarate monument al naturii, fiind protejate ca atare, pe intreaga suprafata de 175,7 ha.
Se cunoaste faptul ca extremitatea nordica a Culmii Petresti a fost acoperita in neogen de catre marea ce ocupa Depresiunea Transilvaniei si depresiunile golf din Muntii Apuseni. In aceasta perioada pe suprafata submersa a calcarelor s-au depus formatiuni sedimentare slab consolidate. Odata cu retragerea marii, determinata de miscarile de ridicare din fazele stirica, attica si valaha, in masa acestor depozite incepe sa se incastreze reteaua hidrografica dezvoltata in zona montana de la vest (Muntii Giulaului) si avand o orientare vest-est, cu directia de drenaj spre lacul ce ocupa Depresiunea Transilvaniei.
Mai importante prin bogata incarcatura istorica, legende si vestigii materiale, sunt pesterile Cetateaua Mare si Calastur. Sapaturile sistematice efectuate aici su scos la iveala numeroase piese ceramice preistorice sau roamne, precum si un bogat depozit de ramasite osteologice apartinand omului in paleoliticul mijlociu.


Caile de acces spre <>Cheile Turzii se desprind din DN 76, Turda Campeni, trecand prinb localitatile Mihai Viteazu si Cheia, pana la platoul din apropierea cabanei turistice. Intre Turda si acest platou sunt 14 km, soseaua fiind asfaltata. De la parcarea amenajata pe platou, drumul continua pentru automobile, motociclete, pietoni pana la cabana Cheile Turzii, aflata in apropierea intrarii in chei.


Bazele de cazare turistica sunt reprezentate prin cabana Cheile Turzii, amplansata la altitudinea de 450 m, pe un fragment de terasa al versantului stang. Are o capacitate de cazare de 47 locuri, careia i se asociaza cele 20 locuri in casutele campingului din vecinatate. Zona ofera, de asemenea, largi posibilitati de campare.