Cheile Silosului

La sud de Defileul Ariesului, primul sector de cheie intalnit este cel al Vaii Silosului (Urdasului). Ea izvoraste de sub creasta principala a partii nord estice a Culmii Bedeleului (Piatra de Urda) si se indreapta spre est, debusand in culoarul depresionar al Trascaului ca afluent de obarsie al Vaii Aiudului. Cheile se dezvolta in bazinul mijlociu la raului amintit si au o lungime modesta, de 300 m.

Prin lungimea redusa si morfologia lor putin variata demna de semnalat este doar cornisa calcaroasa care coboara din varful versantului stang, cu o intreaga gama de forme reziduale Cheile Silosului poseda o zestre turistica limitata. Dar ele pot intra totusi in atentia turistilor datorita aportului recreativ al imprejurimilor.
Astfel, vizavi de scurta lor fierastruie, pe partea opusa a Depresiunii Trascaului, se inalta in adevarata lor splendoare Coltii Trascaului, care culmineaza in varful Piatra Secuiului (1130 m). O cresta salbatica si golasa ce se ridica brusc din mijlocul reliefului aplatizat al depresiunii, pentru a ilustra parca modul cum se desfasoara procesele de eroziune diferentiala si rezultatul acestora. Abrupturile sale estice si vestice, turnurile, arcadele si salba trentelor de grohotisuri dau un farmec insolit. Urcand spre Cheile Silosului, orice intoarcere a privirilor se izbeste de catedela lor maiestruoasa. Te opresti fara voie si o admiri ca pe o cetate crenelata.

La intrarea in chei, pe partea dreapta, in sensul urcarii, un alt obiectiv, de data aceasta de natura antropica. Este vorba de Cetatea Trascaului ridicata premeditare puternic motivata in varful abrupt al unei klippe calcaroase. Edificul a fost inaltat in secolul XIII si, ca toate cetatile aflate la rascruci de epoci si drumuri, are o istorie agitata. Azi se mai pastreaza o buna parte din zidurile incintei si cele doua turnuri laterale.
Geneza cheilor are drept punct de plecare evolutia vaii Silosului, care s-a constituit ca organism de scurgere de versant in zona de aflorare a rocilor ofiolitice. Intrand in calcare, dispuse, la randul lor in fasii inguste, ea s-a adancit ca vale de eroziune normala, modelandu-si un sector de chei. Spre deosebire de alte opinii, care considera aceste chei ca fiind generate de intrarea regresiva a paraului in cauza, datorita coborarii accentuate a nivelului sau de baza, noi le includem in categoria formelor de adancire obisnuita, normala. Crestele calcaroase si masivele izolate, forme larg desfasurate, cu volum apreciabil al calcarelor. Crestele calcaroase si masivele izolate, forme larg raspandite in Munti Trascaului, in care sunt modelate majoritatea cheilor din acesta grupa muntoasa, nu faciliteaza acumulari freatice de amploare, cale subaeriana. De aici rezulta imposibilitatea fenomenelor de regresie, lipsind practic agentul de sculptura.

Din soseaua modernizata Aiud Buru, se desprinde, la intrarea in localitatea Coltesti, o ulita care ne conduce pasii spre chei. Cresterea brusca a declivitatii si apropierea celor doi pereti stancosi obliga drumul sa urce pe versantul drept, cu paduri de foioase, pentru a cobora iar in albia paraului, in partea mediana a ingustarii. Marcajul banda galbena urmeaza in continuare drumul descris pana in Culmea Bedeleu.