Cheile din Muntii Trascaului


Dintre grupele montane situate intre Mures si Barcau, Muntilor Trascaului le revine cel mai mare numar de chei si sectoare de defilee, respective mai mult de jumatate din totalul acestora. -Explicatia fenomenului trebuie cautata nu atat in extensiunea calcarelor, ce nu o depaseste pe cea din Muntii Codru Moma sau, cu atat mai mult, din Muntii Padurea Craiului, ci in raportul dintre substratul litologic si hidrografia aferenta. -Suprafetele carbonatice sunt dispuse sub forma unei bare principale, (Ciumerna Bedeleu, continuata si la nord de Aries, in Culmea Petrestilor) ingusta si alungita (peste 70 km lungime) si a altor benzi restranse la latime (Pleasa Rametului Piatra Cetii) sau masive izolate. Fata de paleta bogata a formelor de raspandire a calcarelor, hidraografia urmeaza aici cea mai optima orientare, in sensul conditionarii aparitiei reliefului de chei: perpendiculara pe directia de desfasurare a barierei solubile. Orientarea hidrografiei, desi este o conditie necesara nu se dovedeste a fi suficienta. In zonele carstice larg desfasurate spatial apele se subteranizeaza rapid, iar cheile apar doar incidental, prin prabusirea tavanului unor pesteri aflate intr-un stadiu de evolutie avansata. Ceea ce, in cazul unor vaste zone carstificate (Podul Vascau), nu s-a realizat inca, lipsindu-le practic de forme. Prezenta pe bordura estica a Muntilor Trascaului a unui numar impresionat de klippe si olistolite deshumate in talvegul vailor a condus la aparitia mai multor chei, de mici dimensiuni, dar prezentand toate caracteristicile proprii formei respective. Este de ajuns sa amintim cheile Valisoarei, Cetei, Galdei, Ampoitei si Fenesului, sculptate in astfel de masive izolate, ca un relief pitoresc, ce invioreaza brusc peisajul molcom al flisului cretacic. Asocierea frecventa dintre calcare si ofiolite, specifica aceleiasi grupe muntoase, ofiolite care, la randul lor au incatusat prin duritatea recunoscuta, retelele hidrografice, a dus la formarea unor clasice sectoare de defileu. Turul, Hasdatele, Ariesul (in anumite sectoare) Rimetul, Galda, Inghiul, Ampoita, etc..strabat astfel de ingustari, o replica, mai evoluata insa a cheilor din vecinatate. Luat in ansamblul sau, peisajul Muntilot Trascaului iese in prim plan, mai ales prin numarul, varietatea si amploarea formelor de strapungere hidrografica, respectiv a cheilor si defileelor. Se gasesc aici un adevarat paradis al formelor de acest gen, fiecare rau modelandu-si unul sau mai multe sectoare de chei, precum si defilee impozante, forme care definesc nu numai peisagistic grupa montana, ci si din punctul de vedere al zestrei ei turistice.