Cheile din bazinul vaii Rametului

Culmea calcaroasa Ciumerna Bedeleu, de desfasoara intre raurile Ampoi si Aries cu o lungime de peste 70 km si o latime de maximun 5-7 km, este sectionata in trei compartimentemajore de catre doua retele fluviale ce au reusit sa strapunga: Rametul si Galda. Celelalte rauri de pa latura estica Ampoita, Ighiul, Aiudul, etc.. s-au oprit la baza falezei sale impunatoare, neindraznind sa o atace sau neavand forta sa o faca.


Rametul, afluent pe dreapta al Muresului, izvoraste din partea nord-vestica a Muntilor Trascau, de sub varful Poienita, consolidandu-si un bazin de receptie larg pe seama rocilor flisului cretacic. De-a lungul sau, topicul i se schimba frecvent, aproape de la o localitate la alta: Valea Poienitii, Valea Barnii, Valea Mogosolui, Valea MAnastirii, Geoagiul, Stremtul sau Teiusul. Putine rauri din tara beneficiaza de atatea denumiri. Consideram ca optiunea lui I. Popescu Argesel (1970) este cea mai potrivita, numele de Ramet avand o mare rezonanta geografica si istorica.

Spre deosebire de raurile din nord-estul Culmii Bedeleu si a celor din Culmea Petresti, care intersecteaza calcarele pe o singura directie, intr-un singur loc, avandu-si punctele de convergenta, de confluienta cu afluientii in afara acestora, Rametul se intalneste cu vaile Geoagelului si Pravului in perimetrul carbonatic.
In bazinul hidrografic al Rametului se intalnesc asadar urmatoarele sectoare de chei mai importante: Cheia de la Piatra Baltii, Cheia Pravului, Cheia Geogelului, Cheia Rametului si Cheia Manastirii. Luate in ansamblul lor, ele reusesc sa inmanuncheze o serie larga de valente turistice, de bogate insusiri recreative. Ponderea hotaratoare revine, cum era si de asteptat, Cheilor Rametului, obiectiv care detaseaza, atat in cadrul complexului analizat, cat si pe planul intregii grupe montane, la nivelul careia egaleaza cel putin, Cheile Turzii si Cheile Intregaldelor.


Dintre elementele de relief cu functie turistica se detaseaza,in primul rand, abrupturile, peretii tuturor acestor acestor ingustari morfohidrografice, dar mai cu seama cei ai Cheii Rametului, etalandu-se pe verticala, intr-o incercare permanenta de a conferi drumului apelor o straja sigura, impunatoare. Abruptul fascineaza prin sine insusi dand relieful acea personalitate inconfundabila rasfranta in simturile noastre printr-o permanenta necesesitate de ascensiune, de inaltare spirituala.

Cheia de la Piatra Baltii s-a format prin intersectarea unei mici fasii de calcare jurasice, desfasurate ca o semiluna in apropierea confluientei Rametului cu Valea Pravului. Lungimea ingustarii nu depaseste 100 m, fiind una dintre cele mai scurte chei din Muntii Apuseni.


Cheia Pravului afluent de dreapta al Rametului se desfasoara pe o lungime de circa 200 m, un relief de chei de o rara salbaticie. Pravul si-a axat initial cursul la contactul dintre calcare si rocile fisului cretacic, o zona labila structural, favorabila adancirii vaii. Prin acest proces, aval de localitatea Botani, ea intersecteaza un pinten calcaros, ramificat din culmea centrala a Bedeleului, pe care nu l-a ocolit, ci si-a mentinut cursul despicandu-l. A rezultat astfel o cheie epigenetica, grupa in care trebuie inglobata si Cheia de la Piatra Baltii, prezentata anterior.

Cheia Geogelului este unul din afluientii oarecare ai vaii Rametului. Nu cel mai de seama, nu cel mai important, dar care a vrut parca sa-si afirme propria personalitate, prin sculptarea, pe seama calcarelor, a unui sector de chei de 400 m lungime. Cheile Rametului ocupa o pozitie de refeinta, atat prin dezvoltarea sa pe verticala (150 200 m) si orizontala (peste 2 km lungime) cat si prin complexitatea genetica si evolutiva. Este situata in bazinul mijlociu al raului, in aval de localitatea Cheia, acolo unde apele involburate ataca frontal bara calcaroasa, reusind sa-si croiasca un drum mai scurt spre colectorul direct, Muresul.

Cheia Manastirii este situata in bazinul mijlociu al Rametului, aval de cheile acestuia. Ele au rezultat prin traversarea, de catre vechiul Ramet, a culmii calcaroase Pleasa Rametului Piatra Cetii, desfasurata ca o spinare ascutita la est de Culmea Ciumerna Bedeleu. O vertebra calcaroasa ingusta, de unde si lungimea redusa a cheilor sub 250 m. Strabatand Cheile Manastirii, drumul continua inca 5 km in amonte de acestea, respectiv pana la intrarea in Cheile Rametului, dupa strabaterea carora actiunea dificila datorita salbaticiei lor putem vizita, urmand cursul vaii inspre amonte, cheia de la Piatra Baltii.

Gruparea in teritoriu a celor cinci sectoare de chei, precum si prezenta manastirii si cabanei Ramet, creeaza premisele unor posibilitati de valorificare turistica intensa intr-un viitor apropiat cu conditia asfaltarii drumului de acces intre Geoagiu de Sus si Cheile Rametului, a restructurarii conditiilor de confort turistic oferit actualmente de cabana Ramet, in sensul imbunatatirii lor, a deschiderii si echiparii unor poteci de acces in cheile Ramatului si Pravului.